Bani de buzunar: cum îl înveți pe copil primul buget

Banii de buzunar sunt cea mai ieftină lecție despre bani pe care o va primi copilul tău: o greșeală costă acum câțiva lei, nu câteva sute mai târziu. Ca să-i transformi într-un prim buget, dă-i o sumă mică într-o zi fixă, împarte fiecare plată în trei părți (de cheltuit, de economisit și de dăruit) și lasă-l pe copil să ia deciziile, inclusiv câteva proaste. Un buget este pur și simplu un plan pentru bani, făcut înainte să-i cheltui, iar un copil de 8 ani poate învăța să-și facă unul.

De ce banii de buzunar sunt o primă lecție bună despre bani

Cadrul de competențe financiare pentru copii publicat de Comisia Europeană și de rețeaua OCDE pentru educație financiară arată ce pot învăța copiii între 6 și 10 ani: ce este un buget și ce înseamnă să trăiești cu banii pe care îi ai, cum să cântărească diferite feluri de a cheltui banii de buzunar și banii primiți cadou, și obiceiul de a pune deoparte o parte din ei. Banii de buzunar primiți regulat le dau ceva real pe care să exerseze.

Evaluarea PISA a OCDE, făcută pe elevi de 15 ani, merge în aceeași direcție. Elevii care au spus că pot decide singuri pe ce își cheltuie banii au obținut, în medie, scoruri mai mari la testul de educație financiară. La fel și elevii care vorbeau cu părinții despre deciziile lor de cheltuieli în fiecare săptămână sau lună, față de cei care nu vorbeau niciodată. Sunt corelații, nu dovezi că banii de buzunar sau discuțiile duc la abilități mai bune, dar se potrivesc cu ce recomandă educatorii financiari: decizii reale plus discuții regulate.

Biroul american pentru protecția financiară a consumatorilor (CFPB), care are programul Money as You Grow pentru părinți, descrie anii dintre 6 și 12 ca perioada în care copiii își însușesc regulile și obiceiurile zilnice care le modelează felul în care câștigă, economisesc și cumpără.

Sistemul în trei părți: cheltuiesc, economisesc, dăruiesc

De fiecare dată când vin bani, ei se împart înainte să se cheltuie ceva. Pentru copiii mai mici, folosește trei borcane sau plicuri adevărate: ajută să vadă monedele mutându-se. O împărțire bună de început: jumătate de cheltuit, 40% de economisit și 10% de dăruit.

Tratează împărțirea ca pe un punct de plecare și ajustați-o împreună după o lună. Borcanul pentru dăruit contează mai mult decât arată mărimea lui. Arată că banii pot face bine și altora, iar cadrul european trece printre abilitățile pentru 6-10 ani și înțelegerea faptului că a dărui bani e altceva decât a-i împrumuta.

Stabilește un obiectiv de economisire pe care copilul chiar și-l dorește

Când economisești fără un obiectiv, ai senzația că pierzi bani. Lasă copilul să aleagă ceva anume, să afle cât costă și să calculeze cât îi va lua. O minge de 96 de lei, cu 8 lei pe săptămână, înseamnă 12 săptămâni. Pentru un copil de 8 ani poate părea o veșnicie, așa că începe cu un obiectiv la trei-șase săptămâni distanță și păstrează-l pe cel mare pentru runda a doua.

Fă progresul vizibil. Desenați pe hârtie o bară cu zece căsuțe și colorați câte una pentru fiecare zecime din preț pusă deoparte, apoi lipiți-o pe frigider.

Cam de pe la 11 ani, copiii pot stabili obiective realiste și precise, pot plănui cum să ajungă la ele și pot alege să economisească pentru un obiectiv în loc să cheltuie din impuls. Cadrul european trece exact aceste abilități pentru 11-15 ani.

Ce schimbi pe măsură ce copilul crește

Între 8 și 10 ani

• Bani cash și o zi fixă. Monedele și bancnotele fac banii vizibili, iar plata săptămânală scurtează așteptarea.
• Nevoi și dorințe. Înainte de o cumpărătură, întreabă dacă e o nevoie sau o dorință. Să deosebească nevoile de dorințe și să reziste impulsului de a cheltui sunt amândouă pe lista cadrului european pentru vârsta asta.
• Ce s-a cheltuit, s-a dus. Lasă-l să simtă că banii dați pe un lucru nu mai sunt pentru altul. Momentul „nu le pot cumpăra pe amândouă” este lecția.
• Compară. În magazin, comparați două produse asemănătoare și prețurile lor. Întreabă care merită mai mult banii, nu doar care e mai ieftin.
• Recunoaște reclama. Copiii de vârsta asta pot învăța să recunoască o reclamă, inclusiv online, și să observe că prietenii și reclamele le influențează dorințele.

Între 11 și 14 ani

• Perioade mai lungi. Treceți de la plata săptămânală la una la două săptămâni sau la una lunară, ca să fie nevoit să-și planifice banii pe toată perioada.
• Un buget scris. Un caiet sau un tabel simplu: bani intrați, bani ieșiți, ce a rămas. Să-și facă și să-și ajusteze un buget personal și să urmărească ce intră și ce iese sunt abilități pe care cadrul european le trece pentru 11-15 ani.
• Bani neregulați. Banii de ziua lui și banii primiți cadou sunt o ocazie de a exersa decizii despre bani care nu vin în fiecare săptămână.
• Cheltuieli online. Vorbiți despre plata cu telefonul sau cu cardul și despre achizițiile din jocuri. PEGI, sistemul european de clasificare a jocurilor pe vârste, afișează mențiunea „achiziții în joc” când un joc vinde conținut suplimentar pe bani reali. Semnalează și obiectele aleatorii plătite, cum sunt loot box-urile, la care jucătorii nu știu ce primesc înainte să plătească.
• Reclama ascunsă. Ajută-l să recunoască reclamele care nu sunt prezentate ca reclame, cum sunt postările influencerilor, și vorbiți despre cum câștigă bani influencerii. Când ceva e gratuit, întreabă cum își face firma banii.

CFPB descrie luarea deciziilor pe cont propriu drept etapa-cheie a adolescenței în materie de bani, cu îndrumarea și părerea adulților pe parcurs. Așa că nu mai alege tu în locul lui, dar rămâi aproape pentru discuția de după.

Când se termină banii

Se va întâmpla, probabil de mai multe ori. Rezistă tentației de a completa suma. O salvare îl învață că bugetul nu e real.

În schimb, discutați fără reproșuri:

• Pe ce i-ai cheltuit? A meritat?
• Ce ai face altfel data viitoare?
• Câte zile mai sunt până la următorii bani de buzunar și ce poți face până atunci?

Dacă se repetă, scurtează perioada (săptămânal în loc de lunar) în loc să-i dai mai mult. Dacă vă înțelegeți asupra unui avans, notați-l și scădeți-l din plata următoare, ca să simtă ce înseamnă să împrumuți. Money as You Grow sugerează să-i explici că un împrumut trebuie dat înapoi, plus niște costuri în plus numite dobândă.

Câți bani de buzunar să-i dai?

Nu există o sumă corectă. Alege o sumă pe care o poți plăti constant, gândește-te ce trebuie să acopere și revizuiește-o o dată pe an, de exemplu de ziua lui. Te poate ajuta să întrebi alți părinți ce e obișnuit pe unde locuiești, dar decide în funcție de bugetul tău.

Familiile au păreri diferite și despre treburile casei. CFPB menționează ambele variante: copiii pot primi bani ca alocație sau făcând treburi pentru familie ori pentru alții. O abordare care ține lucrurile simple: treburile zilnice pe care le face toată lumea acasă nu se plătesc, iar treburile în plus pot aduce bani în plus. Orice ai alege, păstrează regula clară și stabilă.

Vorbește despre bani cu voce tare

Copiii copiază ce văd. CFPB le amintește părinților că îi privesc și îi ascultă tot timpul și le sugerează să gândească cu voce tare când iau decizii de zi cu zi despre bani, ca să poată urmări și copiii. Spune de ce ai ales pachetul mai ieftin, de ce aștepți ziua de salariu sau de ce strângeți bani pentru o vacanță în loc să cumpărați ceva azi. Păstrează discuțiile scurte și dese.

Ce urmează

Începeți cu borcanele săptămâna asta și faceți verificarea de cinci minute în aceeași zi în fiecare săptămână. După o lună, revizuiți împreună împărțirea și lasă copilul să propună schimbări.

Dacă îi place, cursul Brotelo despre primul buget transformă bugetul împărțit în trei cutii, nevoile și dorințele și urmărirea cheltuielilor într-o prezentare ilustrată scurtă, cu un quiz. Cursul despre economisit, cheltuit și dăruit este pasul următor, cu obiective de economisire, compararea prețurilor și felul în care funcționează dobânda.